Încă din cele mai vechi mituri, fie ele cu caracter oral sau scris, paradisul a constituit un subiect principal. Fie că ne referim la mitul Atlantidei, la scrierile biblice sau la acel “Illo Tempore” prezent în literatură, descrierile paradisului sunt izbitor de asemănătoare. Totuşi, în prezent, se disting diferite concepţii privitoare la Paradis, după cum urmează:
Paradisul Emo-Kids-ilor – O lume în care ei sunt permanent centrul atenţiei, pentru a submina necesitatea folosirii lamelor pentru atragerea privirilor celor din jur.
Paradisul Rockerilor – Mai bine zis, un Iad utopic: alcool, pizde date cu eye-liner în exces şi ţigări tari. Ca particularitate: cocalari spânzuraţi de limbă în decor.
Paradisul Cocalarilor – Fiind iubiţi de Dumnezeu, având multă valoare şi deţinând toată valuta din lume, garnisită cu cele mai bune pizde de pe Facebook, ei sunt deja în Paradis.
Paradisul Pitzipoancelor – Un Bamboo cu intrare moka.
Paradisul Tocilarilor – (2x + 4y) – z, unde x = pizdă, y = bere, z = cei care îşi bat joc de ei la şcoală.
Paradisul Hip-Hopper-ilor – Compus chimic cunoscut sub denumirea de TetraHidroCannabinol.
Paradisul Blogger-ilor – Futai între WordPress şi Blogger.
Paradisul lui Bill Gates – facebook.live.com
Paradisul lui Gigi Becali – deja cumpărat.
Paradisul Canibalilor – Naked Mile cu autoservire
justin bieber spanzurat de limba intra in paradisul rockerilor? pt ca m-ar tenta.. :-”
mai scrie mah si tu ceva, mai amuzama cu ceva… ca mult timp a trecut… :D